Niciunul dintre președinții României aleși după Revoluția din decembrie 1989 nu a avut liniște, după ce au părăsit Palatul Cotroceni, ceea ce poate reprezenta un fel de „blestem” al celei mai înalte demnități în statul Român.
După trei
e, Ion Iliescu a ajuns, astăzi, să fie inculpat în două dosare penale, pentru crime împotriva umanității. Emil Constantinescu a renunțat să mai candideze, în anul 2000, pentru un al doilea mandat, invocând faptul că a fost învins de servicii. După două mandate controversate, Traian Băsescu a fost dovedit, definitiv, de justiție, că a fost turnător la Securitate, pierzându-și toate privilegiile conferite foștilor șefi de stat. Iar Klaus Iohannis, după alte două mandate, a părăsit Palatul Cotroceni prin demisie – o premieră în România -, după ce alegerile prezidențiale au fost anulate, iar CCR i-a prelungit mandatul peste termenul-limită.
Ion Iliescu a fost primul președinte al României, după revoluția din decembrie 1989. El a preluat puterea după data de 22 decembrie 1989, ca lider al FSN, până la primele alegeri prezidențiale libere din data de 20 mai 1990.
Iliescu a avut trei mandate oficiale la Palatul Cotroceni. În 20 mai 1990, Iliescu s-a ales președinte al României din primul tur, cu 12.232.498 de voturi (85,07%). Contracandidații săi, Radu Câmpeanu, de la PNL, și Ion Rațiu, de la PNȚCD, au luat 1.529.188 de voturi (10,64%), respectiv 617.007 voturi (4,29%).
Următoarele alegeri prezidențiale din România au avut loc la 27 septembrie, respectiv la 11 octombrie 1992. În primul tur de scrutin, Ion Iliescu a obținut 5.633.456 de voturi (47,34%), iar contracandidatul său principal, Emil Constantinescu, a fost votat de 3.717.006 alegători (31,24%). În cel de-al doilea tur de scrutin, Ion Iliescu a fost reales președinte cu 7.393.429 de voturi (61,43%), în timp ce Emil Constantinescu a obținut 4.641.207 voturi (38,57%).
În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 10 decembrie 2000, Ion Iliescu devenea pentru a treia oară, după o pauză de patru ani, președintele României. Atunci, el a obținut 6.696.623 de voturi (66,83%), în timp ce contracandidatul său, Corneliu Vadim Tudor, lua 3.324.247 de voturi (33,17%).
În prezent, Ion Iliescu este urmărit penal, fiind inculpat, printre altele, pentru crime împotriva umanității, în Dosarul Revoluției din decembrie 1989 și în Dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990.
Președintele, învins de sistem
Al doilea președinte postdecembrist al României a fost Emil Constantinescu. Acesta a deținut un singur mandat la Palatul Cotroceni, după o primă încercare eșuată, în 1992. În 1996, Constantinescu a candidat pentru a doua oară la alegerile prezidențiale. În primul tur de scrutin, Ion Iliescu obținea 4.081.093 de voturi (32,25%), Emil Constantinescu obținea 3.359.941 de voturi (28,22%), iar Petre Roman lua 2.369.941 de voturi (20,54%).
În turul al doilea de scrutin, care a avut loc în data de 17 noiembrie 1996, Emil Constantinescu devenea noul președinte, cu 7.057.906 voturi (54,41%), în timp ce Ion Iliescu pierdea alegerile cu 5.914.579 de voturi (45,59%).
În 17 iunie 2000, Emil Constantinescu și-a anunțat, într-un discurs susținut de la Palatul Cotroceni, retragerea din cursa prezidențială pentru al doilea mandat, lăsând de înțeles că a luat această decizie deoarece a fost învins de servicii.
Dovedit turnător, după 10 ani la Președinție
Următorul președinte al României s-a ales în 2004. În primul tur de scrutin, Adrian Năstase obținea 4.278.864 de voturi (40,97%), urmat de Traian Băsescu, cu 3.545.236 de voturi (33,92%), și de Corneliu Vadim Tudor, cu 1.313.714 voturi (12,57%). Turul al doilea, din 12 decembrie 2004, a fost adjudecat de Traian Băsescu, cu 5.126.894 de voturi (51,23%), în timp ce Adrian Năstase a obținut doar 4.881.520 de voturi (48,77%).
Băsescu se realegea în anul 2009. În primul tur, el a primit 3.153.640 de voturi (32,44%), în timp ce contracandidații Mircea Geoană și Crin Antonescu obțineau 3.027.838 de voturi (31,15%), respectiv 1.945.831 de voturi (20,02%). În turul al doilea, într-un mod discutabil, Băsescu s-a reales cu 5.277.068 de voturi (50,34%), iar Mircea Geoană a pierdut alegerile cu 5.206.747 de voturi (49,66%).
În timpul celor două mandate, Traian Băsescu a fost suspendat din funcție de Parlament de două ori, prima dată în 2007, a doua oară în 2012. Băsescu este considerat creatorul binomului SRI-DNA și al statului paralel din România. După ce și-a încheiat al doilea mandat, pentru el au început cu adevărat problemele. Principala sa colaboratoare, Elena Udrea, a fost anchetată, arestată și condamnată la închisoare cu executare. Fata cea mare, Ioana Băsescu, a scăpat prin prescrierea faptelor de o pedeapsă de 5 ani de pușcărie în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale prezidențiale din 2009. În prezent, Ioana Băsescu este suspectă în Dosarul „Nordis”.
Traian Băsescu însuși a fost declarat definitiv, de către ÎCCJ, colaborator al Securității ca poliție politică și și-a pierdut, astfel, toate privilegiile conferite de Legea nr. 406/2001.
Trei premiere „bifate” de Klaus Iohannis: anularea alegerilor, prelungirea mandatului și demisia
Ultimul președinte postdecembrist, Klaus Iohannis a fost ales, în primul mandat, în bătălie cu Victor Ponta. În turul al doilea, Iohannis a obținut 6.288.769 de voturi (54,43%), în timp ce Victor Ponta a luat 5.264.383 de voturi (45,56%).
Cinci ani mai târziu, Klaus Iohannis era reales cu 6.509.135 de voturi (66,09%), în timp ce contracandidata sa, Viorica Dăncilă, lua doar 3.339.922 de voturi (33,91%).
Pe finalul celui de-al doilea mandat la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a „bifat” trei premiere. În 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral al alegerilor prezidențiale. Apoi, tot în 6 decembrie 2024, CCR i-a prelungit mandatul lui Iohannis până când noul președinte ales urma să-și preia mandatul. De asemenea, Klaus Iohannis este primul președinte al României care pleacă din funcție prin demisie. Iar problemele lui Iohannis abia acum par să înceapă, deoarece este vizat de mai multe acțiuni ale ANAF în legătură cu recuperarea chiriilor pe care le-a încasat de pe urma unor imobile din Sibiu ce aparțineau, de drept, statului.
Ieri, Curtea Constituțională a adoptat Hotărârea nr. 1/2025, prin care a constatat că funcția de președinte al României devine vacantă, începând cu data de astăzi, 12 februarie 2025, ca urmare a demisiei lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României. Totodată, Curtea a constatat că vacanța funcției de președinte al României este o împrejurare care justifică interimatul în exercitarea funcției de președinte al României, începând tot cu data de 12 februarie 2025. Nu în ultimul rând, CCR a constatat că, în conformitate cu dispozițiile articolului 98, alineat 1 din Constituție, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Gavril Bolojan, începând cu data de astăzi, 12 februarie 2025. Hotărârea Curții este definitivă și general obligatorie.
Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/blestem-cotroceni-presedinti-probleme-mandat-989330.html