Moldovenii își aleg astăzi președintele. FOTO: Hepta/ Facebook
Astăzi, 3 noiembrie, are loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, după ce în primul tur Maia Sandu a obținut 42.45% din voturi, iar Alexandr Stoianoglo – 25.98%. Moldova a oscilat ani la rând între Occident şi Rusia, iar rezultatele alegerilor și referendumul pro-UE vor decide direcția în care va merge de acum înainte.
Conform datelor prezentate de CEC, după
, pro-europeana Maia Sandu a luat cele mai multe voturi, adică 42,49 %, iar pro-rusul Alexandr Stoianoglo, contracandidatul ei din al doilea tur, a luat 25,95 % dintre voturi.
Învingătoarea primul scrutin al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a denunțat „un atentat asupra democrației”, libertății și aspirației poporului său de a fi parte a familiei europene. Ea a subliniat că „bandiții, care vor cu orice preț să vină la putere”, au intenționat să cumpere 300.000 de voturi.
Comisia Electorală Centrală a decis organizarea celui de-al doilea tur de scrutin în Republica Moldova pe data de 3 noiembrie. În listele electorale de bază sunt incluşi 2.714.239 alegători.
1.987 secţii vor fi deschise pe teritoriul Republicii Moldova, cele mai multe, respectiv 306, în municipiul Chişinău.
Dintre cele 234 de secţii din străinătate, cele mai multe vor fi deschise în Italia (60), Germania (26), Franţa (20), Regatul Unit (17) şi România (16). În Federaţia Rusă vor funcţiona doar cinci secţii de votare.
După cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova va fi ales președintele țării pentru următorii patru ani.
Cine sunt Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, candidații la președinția Moldovei
Maia Sandu este una dintre cele mai importante figuri politice din Republica Moldova, o personalitate care a reușit să atragă atenția internațională prin viziunea sa progresistă și dedicarea față de reformarea țării. Maia Sandu are o biografie impresionantă, studii la universități prestigioase și o viață personală marcată de discreție. Maia Sandu a devenit simbolul luptei pentru o Moldovă mai transparentă și europeană, este președinta în funcție a țării și la actualele alegeri prezidențiale a obținut cele mai multe voturi în primul tur și întră în cel de-al doilea cu cele mai mari șanse.
Alexandr Stoianoglo , contracandidat al Maiei Sandu în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, se prezintă ca o figură controversată, marcată de experiență juridică și acuzații de corupție. Fost procuror general și deputat, Stoianoglo este promovat de Partidul Socialiștilor ca fiind „candidatul poporului”. Cu o carieră lungă în politică și justiție, el s-a confruntat cu multiple dosare penale și acuzații de abuz în serviciu. Este candidatul preferat de Rusia în contextul războiului hibrid dus de Kremlin în Moldova.
Ce arată ultimul sondaj înainte de turul doi al prezidențialelor din R. Moldova
Președinta Republicii Moldova ar câștiga un al doilea mandat, potrivit unui sondaj defalcat pe trei scenarii prezentat de compania iDATA, citat de
Astfel potrivit primului scenariu , pe care iDATA îl consideră „puțin probabil”, Maia Sandu ar obține 50,95% din voturi , iar Alexandr Stoianoglo 49,05% din voturile din Republica Moldova. Cu voturile din diaspora și din stânga Nistrului, Maia Sandu ar câștiga cu 55,2%.
Potrivit sursei citate, acest scenariu este puțin probabil pentru că nu ține cont de faptul că nu toți participă la vot, că până la alegeri unele opinii se pot schimba și că există o diferență de structură de vârstă etc. În acest scenariu nu se ține cont de cine vine la vot în mod real, doar se descrie cum ar vota populația dacă fiecare categorie de cetățeni ar veni în mod proporțional la vot.
În cel de al doilea scenariu prezentat de iDATA, prezentat ca fiind „mai probabil”, Alexandru Stoianoglo ar avea 52,68% în Republica Moldova , dar Maia Sandu ar câștiga alegerile cu 52,2% cu sprijinul voturilor venite din diaspora .
Al treilea scenariu , prezentat de compania iDATA ca fiind „foarte probabil”, Maia Sandu ar acumula 51,1% din voturile totale venite din Republica Moldova, diaspora și din stânga Nistrului.
Potrivit autorilor sondajului, Alexandru Stoianoglo ar putea câștiga turul 2 al alegerilor prezidențiale numai printr-o mobilizare slabă a cetățenilor aflați în diaspora și a unei mobilizări active a cetățenilor Republicii Moldova din stânga Nistrului.
Sondajul este avizat de Comisia Electorală Centrală. 60% dintre răspunsuri au fost colectate prin apel, 20% au fost chestionare colectate online și 20% au fost chestionare colectate față în față. Eroarea maximă de eșantionare este de aproximativ 3%. Chestionarul a fost realizat în 323 de localități, pe un eșantion de 1005 persoane. Perioada de colectare a datelor este de 25-29 octombrie.
Cum arată buletinul de vot pentru turul doi al prezidențialelor din Republica Moldova
Maia Sandu, care a acumulat 42,49%, este prima pe buletinul de vot, în timp ce Alexandr Stoianoglo, care a obținut 25,95% din voturi, este al doilea.
Pentru alegerile prezidenţiale au fost constituite 2.221 secţii de votare, dintre care 234 vor fi deschise în străinătate.
Din cele 1.957 secţii deschise pe teritoriul Republicii Moldova, cele mai multe, respectiv 306, vor funcţiona în municipiul Chişinău. În localităţile din Transnistria vor fi deschise 30 de secţii de votare. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, pe 2 octombrie 2024, erau înregistraţi 274.475 de cetăţenii cu drept de vot cu domiciliul în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.
Dintre cele 234 de secţii din străinătate, cele mai multe vor fi deschise în Italia (60), Germania (26), Franţa (20), Marea Britanie (17) şi România (16). În Federaţia Rusă vor funcţiona doar două secţii de votare.
Secţiile de votare vor fi deschise în intervalul orar 7:00- 21:00.
Secții de votare deschise în România pentru cetățenii moldoveni
Cetățenii moldoveni aflați în România vor putea să viteze la 16 secţii din țară, trei dintre acestea aflându-se în Bucureşti. Câte două secţii de votare vor fi deschise în Cluj şi Iaşi, iar în orașele Braşov, Sibiu, Craiova, Bacău, Constanţa, Oradea, Galaţi, Suceava şi Timişoara se află câte o secție.
Secțiile la care pot vota cetățenii din Republica Moldova aflați pe teritoriul României:
București (o secție): incinta Autorității Electorale Permanente, str. Stavropoleos nr. 6; București (două secții): incinta Autorității Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr. 1, sector 3;
Cluj-Napoca (două secții): Casa de Cultură a Studenților, Piața Lucian Blaga nr. 1-3;
Iași (o secție): Casa de Cultură a Studenților, str. Vasile Conta nr. 30;
Iași (o secție): Școala primară Gheorghe Asachi, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt nr. 64; Brașov: Casa de Cultură a Studenților, str. Memorandumului, nr:39;
Sibiu : Școala Gimnazială Regina Maria, str. Zaharia Boiu nr. 1;
Timișoara : Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”, str. Cluj nr. 12;
Craiova : Universitatea din Craiova, str. A.I.Cuza nr. 13;
Oradea : Colegiul Economic „Partenie Cosma”, str. Armatei Române, nr. 1F, Corp A;
Suceava : Universitatea „Ștefan cel Mare Suceava”, str. Universității nr. 13;
Bacău : Universitatea „Vasile Alecsandri”, Calea Mărășești nr. 158;
Galați : Universitatea „Dunărea de Jos”, str. Domneasca nr. 47;
Constanța : Universitatea „Ovidius”, bl. Mamaia nr. 124;
Dezbaterea din 27 octombrie
Maia Sandu şi Alexandr Stoianoglo, candidaţii din turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova au participat, duminică, 27 octombrie, la o dezbatere electorală. Evenimentul s-a desfășurat
care să intervină în discuții. Cei doi au abordat inclusiv subiectul relației Republicii Moldova cu România. Stoianoglo spune că
, afirmație despre care Maia Sandu spune că este o „ofensă adusă românilor”.
Stoianoglo a refuzat să vorbească despre avantajele paşaportului românesc de care beneficiază.
Alexandr Stoianoglo a evitat să răspundă la o întrebare a contracandidatei sale, Maia Sandu, preşedinta în exerciţiu, despre avantajele pe care i le oferă cetăţenia română, pe care a obţinut-o în urmă cu mai mulţi ani.
„Acum, când vorbim despre România, eu vreau să vă întreb un lucru aici: Domnule Stoianoglo, dumneavoastră sunteţi cetăţean european, pentru că sunteţi cetăţean al României, dar la referendum nu aţi vrut să susţineţi acest lucru. De ce credeţi că dumneavoastră trebuie să aveţi beneficiile pe care le oferă paşaportul unui cetăţean european, dar ceilalţi oameni din Moldova nu? Poate nu toţi oamenii vor să îşi ia cetăţenia română sau poate nu toţi oamenii pot să îşi ia cetăţenia română. Dumneavoastră, prin decizia dumneavoastră la referendum, le limitaţi celorlalţi oameni dreptul să aibă aceleaşi avantaje pe care le aveţi dumneavoastră datorită acestei cetăţenii române”.
Candidatul socialiştilor nu doar că nu a oferit răspuns la întrebarea adresată de Maia Sandu în limba română, dar a decis să se refere la un alt subiect, vorbind în limba rusă. În răspunsul său, el a făcut trimitere la Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare şi drepturile minorităţii maghiare din România.
Stoianoglo: „Cu România nu am realizat niciun proiect investiţional regional”; Sandu consideră declaraţia o „ofensă”
Socialistul Alexandr Stoianoglo a fost pus să răspundă la întrebarea: „Dumneavoastră sunteţi cetăţean român, dar sunteţi susţinut de un partid care sperie moldovenii cu România. Cum credeţi dumneavoastră că puteţi să construiţi o relaţie bună cu vecinul nostru cel mai important, România?” .
„Aveţi dreptate că România este cel mai important partener al Republicii Moldova şi din punct de vedere al relaţiilor bilaterale, şi din punct de vedere al aspiraţiilor noastre pro-europene. Vă garantez că relaţiile noastre cu România nu doar se vor îmbunătăţi, dar se vor întări în toate domeniile de activitate” , a spus Stoianoglo, răspunzând întrebării adresate de contracandidata sa.
„Aţi făcut atâtea declaraţii despre relaţiile noastre cu România. Într-adevăr, statul românesc a acordat un sprijin în cele mai complicate situaţii pentru ţara noastră. În acelaşi timp, practic, cu România nu am realizat niciun proiect investiţional regional, care ar putea apropia Republica Moldova la Uniunea Europeană. De 20 de ani vorbim de relaţiile bune cu România, şi până acum nu am construit un drum direct, un tren de la Chişinău până la Bucureşti. De aceea, haidem să lăsăm declaraţiile deoparte şi să trecem la realizări concrete” , a afirmat candidatul PSRM, care s-a exprimat cu dificultate în limba română.
În replică, Maia Sandu a considerat că declaraţiile lui Stoianoglo sunt o ofensă la adresa României, manifestându-şi convingerea că autorităţile de la Bucureşti nu sunt dispuse să susţină „omul Moscovei”.
„Eu cred că este o ofensă la adresa oamenilor din România, la adresa României, să spuneţi că nu avem proiecte importante. Dumneavoastră nu vreţi să cunoaşteţi despre toate proiectele importante pe care le avem, construcţia de poduri, reparaţii de grădiniţe, finanţarea unor proiecte din Programul Satul European, obiective culturale, cumpărarea de autobuze şi multe alte lucruri pe care le face România. Nu mai zic de ajutorul pe care l-am primit în momentul în care Rusia ne-a şantajat cu livrarea de gaze. Dar aşa, ca între doi români, dumneavoastră chiar credeţi că România o să sprijine omul Moscovei şi o să continue să facă investiţii cum a făcut până acum? Chiar credeţi asta?” , a replicat Maia Sandu.
Ce se va întâmpla cu Republica Moldova dacă Maia Sandu va pierde alegerile
a afirmat în cadrul emisiunii Be EU că Republica Moldova va deveni o țară „pusă pe tavă lui Putin” dacă Maia Sandu va pierde în turul doi al alegerilor prezidențiale, în favoarea lui Alexandr Stoianoglo.
„Republica Moldova are o comunitate pro-rusească destul de influentă, sunt regiuni întregi în care apropierea de Rusia încă reprezintă un obiectiv pentru cei care locuiesc acolo. Singurul lucru de care mă tem în acest moment este să nu comită greșeli tabăra care o susține pe Maia Sandu. Ea a dovedit că are capacitatea să ducă bătălii grele, este liderul politic al momentului și este omul care a schimbat cursul țării.
O bună parte din societate, chiar dacă a sancționat actuala guvernare, nu își dorește instabilitate și știe că orice instabilitate s-ar putea transforma în altceva. Frica de război îndeamnă lumea să rămână rațională, deși au convingeri politice diferite”, a afirmat Eugen Tomac.
Întrebat care este cel mai mare pericol cu care se confruntă țara vecină în momentul de față, europarlamentarul a răspuns: „Manipularea cetățenilor în turul doi al alegerilor prezindețiale. Dacă nu câștigă Maia Sandu, Rep. Moldova intră într-o zonă gri și va pierde tot creditul pe care l-a obținut cu mare efort în ultimii patru ani. Se amână un lung proces de susținere a Rep. Moldova, în primul rând financiară, dar și politică.
Se va repeta „Scenariul Georgia” în Republica Moldova?
„Republica Moldova e în fața unei alegeri practic fără nuanțe, în alb și negru: aderare la UE sau blocarea în zona gri a Rusiei”, spune pentru antena3.ro jurnalistul moldovean Radu Osipov.
Atenția este, însă, îndreptată spre rețelele infracționale care, cu banii Moscovei, cumpără voturile moldovenilor.
„Chiar dacă platește Rusia, prin Șor, votează moldovenii”, spune analistul de politică externă Iulian Chifu.
Pentru ca Maia Sandu să câștige, Chifu spune că trebuie îndeplinite două condiții.
„Prima condiție, aceea de a combate furtul de voturi, și nu mă refer la războiul informațional, ci strict la cumpărarea de voturi, în măsura în care am văzut deja zilnic instituții care acționeză, care expun public, care arată efecte, plecând de la amenzi la scutiri de sancțiuni dacă cooperează cu autoritățile. În aceste condiții, pentru că nu trebuie uitat, chiar dacă platește Rusia, prin Șor, votează moldovenii. Dacă acest tip de acțiuni descurajează, e un prim punct. Al doilea punct ține de un număr de nemulțumiri legitime, deși in momentul de față aici e vorba de destinul statului, iar din punctul acesta de vedere, lucrurile sunt verificate și valorificate pentru că vorbim despre prosperitatea și securitatea Republicii Moldova”, explică Iulian Chifu.
La Chișinău sunt, însă, îngrijorări că Republica Moldova ar putea avea soarta Georgiei, unde parcursul pro-european pare deturnat de Kremlin mai ales după
. Nici pentru Republica Moldova, drumul spre Occident nu este unul garantat nici măcar de victoria candidatului pro-european în alegerile de duminică.
Citește mai multe
Cum încearcă Rusia să influențeze alegerile prezidențiale din Republica Moldova
care s-ar pregăti pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.
În Federația Rusă s-ar organiza transportul moldovenilor la secțiile de votare pentru data de 3 noiembrie, iar mobilizarea se face pe grupurile de pe reţelele sociale care sunt dedicate moldovenilor stabiliți în Rusia, relatează
Organizatorii acestor transporturi promit să acopere nu doar cheltuielile de transport în țările vecine în care vor fi deschise secții, dar și costul biletelor de avion spre Chișinău și înapoi la Moscova.
Poliția din Republica Moldova declară că investighează fenomenul, ba mai mult, sunt suspiciuni că cei transportați în mod organizat vor primi bani și pentru a vota cu un anumit candidat.
În plus se pare că se organizează mai multe curse aeriene către Baku, capitala Azerbaidjanului sau spre Minsk, în Belarus. Pentru cei care din anumite motive de sănătate nu pot călători cu avionul, se organizează o cursă cu autocarul la Moscova.
Totodată, canalul de Telegram al propagandistului rus Vladimir Soloviov a pus la dispoziţie un număr de telefon la care moldovenii pot suna pentru a solicita transport spre secțiile de votare deschise la Moscova sau la Minsk.
Maia Sandu acuză o „fraudă fără precedent” la referendum şi prezidenţiale
Pe 20 octombrie a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, dar și un referendum, prin care cetățenii erau întrebați dacă „susțin modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”.
50,46% din cetățenii Republicii Moldova au spus DA referendumului constituțional, potrivit rezultatelor prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC). Alți 49.54% au votat opțiunea NU. Diferența dintre DA și NU e sub jumătate de punct procentual, adică de 13.596 de voturi.
pe 31 octombrie rezultatele referendumului din 20 octombrie, potrivit presei locale.
Referendumul din 20 octombrie a avut ca scop declararea prin Constituție a faptului că integrarea în UE este „obiectivul strategic” al țării și că identitatea poporului moldovean este „europeană”.
Maia Sandu a declarat că „
asupra libertăţii şi democraţiei”. Lidera de la Chişinău a declarat, într-o conferinţă de presă, că, pe parcursul alegerilor prezidenţiale şi a referendumului de duminică, Republica Moldova a fost supusă „unei fraude fără precedent”.
„Moldova s-a confruntat azi şi în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra libertăţii şi democraţiei din ţara noastră. Grupări criminale, împreună cu forţe străine, ostile intereselor noastre, au atacat ţara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni şi propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace pentru a duce cetăţenii şi ţara noastră într-o zonă de incertitudine şi instabilitate.
Avem probe şi informaţii precum că ţinta grupării criminale a fost să cumpere 300.000 de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost compromiterea unui exerciţiu democratic. Scopul lor a fost să inducă frică şi panică în societate. Nu vom renunţa să apărăm libertatea şi democraţia. Aşteptăm rezultatele finale şi vom reveni cu decizii” , a afirmat Maia Sandu.
De asemenea,
au primit în total peste 15 milioane de dolari (13,6 milioane de euro) pentru a vota pe 20 octombrie împotriva preşedintei pro-occidentale Maia Sandu şi împotriva aderării la Uniunea Europeană, un sistem de o amploare „fără precedent”, dirijat din Rusia, informează presa de la Chişinău şi AFP.