Migrația externă continuă să fie un fenomen relevant pentru Sibiu, în pofida faptului că acesta se află constant în topul județelor cu cele mai mari salarii din România. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică indică un profil distinct al migrației sibiene, diferit de media națională, atât ca destinații, cât și ca motivații economice.
Germania este, de departe, principala țară de destinație pentru sibienii care își stabilesc reședința sau lucrează temporar în străinătate. Conform datelor Institutului Național de Statistică, peste 30 la sută dintre persoanele din județul Sibiu care au avut reședința în afara României au ales Germania. Județul se află astfel în același grup cu Bihor, Mureș, Alba și Arad, unde migrația către Germania depășește semnificativ media națională.
La nivel național, Germania concentrează aproximativ 19 la sută din totalul românilor plecați temporar în străinătate, însă în cazul Sibiului ponderea este cu peste zece puncte procentuale mai mare. Domeniile dominante pentru sibieni sunt industria prelucrătoare, construcțiile, logistica și serviciile, unde salariile medii nete lunare depășesc frecvent 2.000-2.500 de euro.
Spania și Italia, pe locurile următoare
Spania și Italia se află pe pozițiile următoare în clasamentul destinațiilor alese de sibieni. Aproximativ 18-20 la sută dintre sibienii plecați în străinătate au ales Spania, în timp ce Italia concentrează circa 14-16 la sută. Comparativ cu Germania, aceste state oferă venituri mai reduse, însă rămân atractive prin costurile de trai mai mici și rețelele comunitare bine dezvoltate.
În Italia, sibienii lucrează în special în construcții, industrie ușoară și servicii de îngrijire, în timp ce în Spania predomină agricultura sezonieră, construcțiile și serviciile. La nivel național, Italia rămâne principala destinație a românilor, cu 24-27 la sută din totalul plecărilor.
Marea Britanie pierde teren
Marea Britanie concentrează sub opt la sută dintre sibienii plecați în străinătate, pondere în scădere după 2020, pe fondul Brexitului și al restricțiilor de acces pe piața muncii. Franța și Ungaria au ponderi sub cinci la sută, în timp ce statele nordice, precum Norvegia sau Danemarca, cumulează împreună sub trei la sută și sunt preferate în special de muncitori calificați și specialiști tehnici.
Profilul economic al migrației din Sibiu
Potrivit unui studiu realizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în 2023, pe un eșantion de 6 699 de respondenți români cu vârsta de peste 16 ani, cu domiciliul sau reședința în străinătate, motivul principal pentru care românii pleacă în străinătate este căutarea unor venituri mai mari și a unor oportunități profesionale superioare celor disponibile acasă.
Urmează dorința de reîntregire a familiei, în special în Germania, unde acest factor a fost menționat frecvent de respondenți. În Italia, mulți români au declarat că au găsit un stat primitor și drepturi sociale similare cu ale cetățenilor italieni. Românii plecați în Spania indică deschiderea societății și gradul ridicat de respect față de imigranți.
Studiul arată că 38 la sută dintre românii aflați în diaspora și-au exprimat intenția de a reveni în România. Pentru cea mai mare parte dintre ei, intervalul estimat pentru întoarcere este de 5-6 ani, urmat de categoria celor care indică un orizont de peste șase ani.
Datele privind statutul profesional arată că 82 la sută dintre românii plecați sunt angajați, șase la sută desfășoară activități antreprenoriale, cinci la sută se află încă la studii, iar doi la sută sunt pensionari. 68 la sută dintre respondenți trimit bani în România. Principalii beneficiari sunt părinții, urmați de copii, partenerul de cuplu și alte rude.
24 la sută dintre respondenți s-ar întoarce ca să deschidă o afacere, 22 la sută ca să îngrijească o persoană apropiată, iar 18 la sută ar reveni după ce ar acumula resurse financiare suficiente pentru achiziția unei locuințe sau a unui bun de valoare.