Antreprenorii, ONG-urile și autoritățile publice locale din județul Vâlcea vor mai multe fonduri europene pentru dezvoltare rurală, proiecte pentru tineri și axe de finanțare care să sprijine recuperarea diferențelor de dezvoltare dintre mediul urban și cel rural. Acestea sunt principalele conlcuzii ale evenimentul „Be a local COHERO”, organizat vineri, 6 martie, și dedicat consultării actorilor locali în contextul dezbaterilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
Dezbaterea a reunit peste 20 de paticipanți, sosiți din tot județul în sala principală a CJ Vâlcea.
”În acești ani autoritățile au învățat să lucreze cu fondurile europene, beneficiile sunt vizibile în jurul nostru. Banii vin mai repede, procedurile s-au scurtat și proiectele sunt scrise mai bine, drept urmare și rezultatul implementării proiectelor este evident. Pentru viitorul exercițiu financiar, din punctul nostru de vedere, ar fi necesară o alocare mai mare de fonduri pentru mediul rural, care pare că a rămas oarecum în urmă. Deși există surse de informare oficiale ușor accesibile, discrepanța dintre mediul rural și cel urban devine tot mai vizibilă”, a declarat Betina Burada, economist și antreprenor, fondator al platformei Oltenia Bizza.
”Noi, ca ONG, trăim strict din proiecte”
Ideea a fost întărită de Adelina Florescu, președinte al Asociației AIDE și coordonator al centrului de tineret Youth Hub Râmnicu Vâlcea.
”Din punctul nostru de vedere, ar trebui evidențiat mai mult tineretul. Tinerii din România ar putea face mult mai mult dacă ar fi sprijiniți mai bine. Contactul nostru de zi cu zi cu ei ne demonstrează că tinerii vor să participe, vor să se simplice mai mult, iar în jurul lor vedem schimbările. Când spun asta mă refer mai ales la zonele mai îndepărtate ale județului. Bugetul pentru tineret ar trebui să fie mai mare. Noi, ca ONG, trăim strict din proiecte, de aceea cred că în viitorul exercițiu financiar ar fi nevoie de linii de finanțare mai bine dezvoltate”, a spus Adelina Florescu, în cadrul dezbaterilor.
”În timp ce la orașe oportunitățile abundă, în mediul rural tinerii se simt abandonați, uitați. Avem nevoie de mecanisme care să susțină mai mult tinerii și funcționare acentrelor de tineret din comune. Haideți să nu mai măsurăm succesul după numărul de participanți la un eveniment, ci în ceea ce rămâne în comunitate la finalul unui proiect implementat cu succes”, a completat Antoanela Enacache de la Asociația Zâmbete Colorate.
”Fondurile europene se văd în fiecare colț al orașului”
Autoritățile locale prezente la discuții au admis de la bun început că fără fonduri europene nici orașul Râmnicu Vâlcea și nici județul Vâlcea nu ar fi arătat cum arată în prezent.
”Acum vreo zece ani, mai bine de zece ani, când vorbeam despre fonduri europene puteam să spun din minte câte proiecte avem, ce nume au, ce sume și care este stadiul lor. Acum, am un teanc de hârtii cu zeci de proiecte și nici nu aș avea timp să le citesc pe toate. Adevărul este că fără fonduri europene nu am fi făcut mare lucru”, a declarat administratorul public al județului Vâlcea, Adrian Mihăilă. Acesta a mai precizat că în CJ Vâlcea există colegi specializați pe scrierea și accesarea de proiecte, astfel încât intituția nu apelează la consultanță. Iar ca priorități pe viitorul cadru financiar, două necesități se desprind: săli de sport pentru tineri și adăposturi pentru animale.
”Felul în care arată astăzi orașul Rm. Vâlcea este într-o mare proporție rezultatul accesării de fonduri europene. Practic, nu există colț în oraș unde să nu se vadă urmările accesării de fonduri europene”, a completat Andreea Maria Iordache, administratorul public al orașului Rm. Vâlcea.
”Din ceea ce a reieșit în urma consultării organizată la Rm. Vâlcea am realizat că este o nevoie majoră pentru proiecte strategice și pentru parteneriate cross-sectoriale pe termen lung. Asta înseamnă că autoritățile locale ar trebui să ia ca parteneri și mediul privat, după cum s-au exprimar antreprenorii din zona turismului prezenți, dar și ONG-urile cum menționau fundațiile și asociațiile pentru tineret. Tocmai cu scopul de a acoperi o gamă cât mai largă în privința oamenilor care să beneficieze de rezultatele proiectelor. Se pot face foarte mult lucruri, Cuma s ubliniat și oficialul Consiliului Județean, mai ales pe parte de turism și pe partea de digitalizare, plus zonele de educație și coeziune socială, de care este foarte multă nevoie, mai ales în mediul rural. În anul acesta prioritatea la nivel european sunt tinerii, dar și sectorul agricol, și cred că din acest punct de vedere este foarte mult de lucru, dar sunt și foarte multe oportunități. Mai mult decât atât, ne uităm la penultimul an din actualul exercițiu financiar și acum se redistribuie fondurile, deci iată că județul poate avea o accesibilitate mult mai mare pentru fonduri. Recomandarea noastră este să existe un consiliu consultativ la nivel de mediu neguvernamental, la nivel de tineret, la nivel de sectoare care pot sprijini, să fie în permanență activi și să fie integrați ca parteneri egali, cu buget pentru proiecte și să existe sprijin pentru implementare”, a concluzionat Francesca Cristea, Head of Policy, Europuls – Centrul de Expertiză Europeană.
Consultarea a făcut parte din proiectul COHERO4EU – Cohesion Heroes, co-finanțat de Uniunea Europeană, care urmărește să aducă mai aproape de cetățeni impactul concret al fondurilor europene și să faciliteze dialogul între comunitățile locale și nivelul decizional european. Evenimentul a fost organizat de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, în parteneriat cu G4Media
De la aderarea la Uniunea Europeană, România a beneficiat de 89,4 miliarde de euro prin politica de coeziune, fonduri care au contribuit la modernizarea infrastructurii, dezvoltarea mediului antreprenorial și îmbunătățirea serviciilor publice.
Materialul este realizat în cadrul proiectului „Eroii coeziunii: bune practici și perspective din România”.
Finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate sunt însă exclusiv ale autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi trase la răspundere pentru acestea.