Cercetările recente arată că, deși are o compoziție apropiată de cea a laptelui de vacă, diferențele în structura proteinelor și a grăsimilor pot influența modul în care organismul digeră laptele de capră și îl utilizează, relatează Mediafax.
Pentru persoanele cu digestie sensibilă sau pentru cele care caută alternative la lactatele clasice, laptele de capră poate reprezenta o opțiune interesantă în alimentația zilnică.
Valori nutritive: ce conține laptele de capră
Din punct de vedere nutrițional, laptele de capră este bogat în proteine, grăsimi sănătoase, vitamine și minerale esențiale.
Un pahar de aproximativ 240 ml oferă în medie:
-8–9 grame de proteine complete
-peste 300 mg de calciu (aproape o treime din necesarul zilnic pentru un adult)
-vitamine importante precum vitamina A, vitamina B2 și vitamina B12
-minerale precum magneziu, potasiu și fier
Deși profilul nutritiv este comparabil cu cel al laptelui de vacă, specialiștii spun că biodisponibilitatea unor minerale din laptele de capră este mai mare, ceea ce înseamnă că organismul le poate absorbi mai eficient.
Un alt avantaj este conținutul mai ridicat de vitamina A într-o formă direct utilizabilă, importantă pentru sănătatea pielii, a ochilor și a sistemului imunitar.
De ce laptele de capră este mai ușor de digerat
Unul dintre principalele motive pentru care laptele de capră este apreciat este digestia mai ușoară comparativ cu laptele de vacă.
Acest lucru se explică prin mai multe caracteristici:
-globulele de grăsime sunt mai mici, ceea ce permite organismului să le descompună mai rapid
-conține mai mulți acizi grași cu lanț scurt și mediu, care sunt absorbiți mai ușor
-în stomac formează un coagul proteic mai moale, facilitând digestia
Aceste particularități pot explica de ce unele persoane care resimt disconfort digestiv după consumul de lapte de vacă tolerează mai bine laptele de capră.
Diferențe în structura proteinelor
O diferență importantă între cele două tipuri de lapte este compoziția proteinelor, în special a cazeinei.
Laptele de capră conține mai puțină αS1-cazeină, un tip de proteină asociat frecvent cu reacții digestive sau alergice în cazul laptelui de vacă.
Analizele comparative arată că, în medie, laptele de capră are aproximativ 15,7% mai puțină cazeină și circa 8,7% mai puțină lactoză.
Aceste diferențe pot contribui la o toleranță mai bună pentru unele persoane, mai ales pentru cele sensibile la lactatele clasice.
Este laptele de capră potrivit pentru persoanele cu alergii?
Deși structura diferită a proteinelor poate face laptele de capră mai ușor de tolerat, acesta nu este complet hipoalergenic.
Persoanele diagnosticate cu alergie la proteina din lapte pot avea reacții și la laptele de capră, deoarece există similitudini între proteinele celor două tipuri de lapte.
Din acest motiv, introducerea lui în dietă trebuie făcută cu prudență, mai ales în cazul copiilor, a persoanelor cu alergii alimentare și a celor cu afecțiuni digestive.
În anumite situații este recomandată consultarea unui medic sau a unui alergolog.
Potențialele beneficii pentru sănătate ale laptelui de capră
Pe lângă digestia mai ușoară, cercetările indică și alte efecte posibile ale consumului de lapte de capră.
Studiile sugerează că acesta conține compuși bioactivi și peptide care pot avea:
-efect antioxidant
-proprietăți antiinflamatoare
-rol imunomodulator
-potențial de susținere a microbiomului intestinal
Aceste caracteristici au atras interesul cercetătorilor din domeniul nutriției și al sănătății digestive.
Lapte de capră sau lapte de vacă: ce alegem?
În ciuda popularității în creștere a laptelui de capră, laptele de vacă rămâne cel mai consumat produs lactat la nivel global și o sursă importantă de nutrienți.
Compoziția medie a laptelui de vacă include:
-3–4% grăsimi
-aproximativ 3,5% proteine
-circa 5% lactoză
Laptele de capră are valori apropiate, dar diferă prin structura grăsimilor și proteinelor, precum și prin conținutul ușor mai redus de lactoză.
În final, ambele tipuri de lapte pot face parte dintr-o dietă echilibrată, iar alegerea depinde în mare măsură de toleranța individual, preferințele de gust și obiceiurile alimentare.