Potrivit analistului în energie Dumitru Chisăliță, anul 2026 marchează exact un astfel de punct de cotitură.
„ Nu vorbim despre un vârf de preț sau o deviație temporară. Vorbim despre sfârșitul normalului”, avertizează acesta.
Iluzia care a dominat piața
Ani la rând, piața a funcționat pe ideea că prețurile energiei sunt ciclice: cresc, scad și revin la o medie. Dar, spune Chisăliță, această „medie” nu mai există.
Globalizarea energetică – mecanismul care permitea accesul la petrol ieftin și optimizarea costurilor – a fost profund afectată. Astăzi, fluxurile energetice nu mai sunt dictate doar de eficiență economică, ci de criterii politice și de securitate.
„Nu mai contează doar cât costă petrolul, ci de unde vine și cât de sigur este. Iar siguranța costă”, explică expertul.
Energia ieftină a devenit incompatibilă cu securitatea
Europa nu mai cumpără energie la cel mai mic preț, ci la cel mai mic risc. Asta înseamnă contracte mai scumpe, rute mai lungi și investiții în redundanță .
„Plătim mai mult pentru a nu depinde de o singură sursă. Este o schimbare structurală, nu una temporară”, spune Chisăliță.
Energia, transformată în armă geopolitică
Războiul din Ucraina a schimbat definitiv regulile jocului. Energia nu mai este doar o marfă, ci un instrument strategic.
„Prețul nu mai reflectă doar cererea și oferta. Reflectă tensiunea, riscul și strategia geopolitică”, subliniază analistul.
Consecința: volatilitatea devine permanentă, iar Europa ajunge să plătească mai mult decât alte regiuni.
Vulnerabilitatea ignorată: rafinarea
În timp ce atenția publică este concentrată pe petrolul brut, adevărata problemă este capacitatea de rafinare.
Europa a închis rafinării și a devenit dependentă de importuri de produse finite. Asta înseamnă că, chiar și în cazul unei scăderi a prețului petrolului , motorina poate rămâne scumpă.
„Este una dintre cele mai importante schimbări structurale despre care se vorbește prea puțin”, avertizează Chisăliță.
Taxele, „podeaua invizibilă” a prețurilor
Un alt factor care menține prețurile ridicate este fiscalitatea. Accizele, TVA-ul și taxele pe carbon creează un prag minim sub care prețurile nu pot coborî.
„Chiar dacă piața ar permite scăderi, sistemul fiscal le limitează. În schimb, creșterile sunt amplificate”, explică expertul.
De ce greșesc piețele și politicienii
Potrivit lui Chisăliță, piețele funcționează pe optimism: presupun că dezechilibrele se corectează și că lucrurile revin la normal.
„Dar acel normal nu mai există”, spune el.
În același timp, politicienii evită măsurile dure, preferând soluții temporare precum plafonări sau subvenții.
„Problema nu este rezolvată, doar amânată. Iar costurile vor fi mai mari ulterior.”
Marea eroare: subestimarea duratei
Un risc major este legat de durata conflictelor geopolitice. Istoria arată că acestea pot dura ani și pot remodela complet economia globală.
„Dacă tensiunile persistă, Europa va rămâne cu energie mai scumpă, în timp ce alte regiuni vor beneficia de resurse mai ieftine”, avertizează analistul.
Scenariile „bune” nu mai înseamnă energie ieftină
Chiar și în scenarii optimiste – pace rapidă, recesiune globală sau creștere a producției – rezultatul nu este revenirea la prețuri mici.
„Cel mult putem vorbi despre energie mai puțin scumpă , nu despre energie ieftină”, spune Chisăliță.
Concluzia dură
Motorina ieftină nu mai este un rezultat posibil al pieței, ci o amintire a unei lumi care a dispărut.
„Pragul de 9-10 lei/l nu mai este un maxim. Devine noul minim psihologic”, avertizează expertul.
Problema reală, spune el, nu este prețul în sine, ci refuzul colectiv de a accepta această realitate. Iar această întârziere în adaptare va face ca fiecare criză viitoare să fie mai dureroasă.