Credincioșii ortodocși marchează pe data de 4 aprilie, Moșii de Florii, praznic care comemorează miracolul învierii săvârșite în Betania. Sărbătoarea precede perioada premergătoare Săptămânii Patimilor și oferă prilejul unei pregătiri sufletești pentru Paște.
În acest context, preotul Dan Damaschin a explicat, pentru Digi24.ro, care sunt practicile esențiale de respectat în această perioadă, subliniind importanța rugăciunii, a postului și a apropierii de valorile credinței. Această zi nu are dată fixă, fiind stabilită anual în funcție de momentul Paștelui și celebrată, de fiecare dată, cu opt zile înainte de Învierea Domnului.
Care este semnificația praznicului Sâmbăta lui Lazăr 2026
„Sâmbăta lui Lazăr amintește unul dintre cele mai importante miracole săvârșite de Iisus Hristos înainte de propria Înviere. Evenimentul îl are în prim-plan pe Lazăr, fratele Martei și al Mariei, din Betania, apropiați ai Mântuitorului, care murise de patru zile. Relatarea biblică surprinde atât durerea profundă a celor două surori, cât și credința lor neclintită, exprimată prin chemarea adresată lui Iisus în momentele de suferință.
În ciuda aparenței unei morți ireversibile, Hristos le transmite că Lazăr „doarme”, pregătind astfel momentul unei minuni ce urma să se întâmple, care avea să confirme puterea divină asupra morții. Triumful vieții și puterea credinței Minunea are loc într-o zi de sâmbătă, cu puțin timp înainte de Intrarea Domnului în Ierusalim, moment care deschide Săptămâna Patimilor. La chemarea lui Iisus, Lazăr iese din mormânt, revenind la viață în fața celor apropiați. Evenimentul capătă o semnificație profundă, ilustrând biruința vieții asupra morții și puterea divină care depășește limitele firii.
Pentru credincioși, această întâmplare transmite un mesaj central: moartea nu reprezintă un sfârșit, iar credința autentică poate deschide drumul către mântuire. Sărbătoarea dobândește, astfel, o semnificație aparte în spiritualitatea ortodoxă, pregătind credincioșii pentru Săptămâna Patimilor și pentru Învierea Domnului. Este un moment de reflecție, rugăciune și introspecție, care reamintește importanța trăirii conștiente a fiecărui gest de post, a fiecărei rugăciuni și a faptelor bune.
Sâmbăta lui Lazăr nu se rezumă la comemorarea unui episod biblic, ci devine o oportunitate de reconectare cu valorile esențiale ale credinței, prin curățirea sufletului și întărirea relației cu divinitatea.”, a explicat Părintele.
Sâmbăta lui Lazăr 2026: Cele mai importante tradiții și obiceiuri
Tradiția ortodoxă stabilește o serie de rânduieli esențiale pe care credincioșii sunt îndemnați să le respecte în această perioadă, acestea având rolul de a pregăti sufletește și spiritual pentru sărbătoarea Învierii Domnului.
„Această zi marchează începutul unei etape în care postul capătă o dimensiune profundă, depășind simpla formalitate și devenind un exercițiu autentic de disciplină și purificare. Credincioșii sunt chemați să acorde atenție nu doar alimentației, ci și gândurilor și faptelor, astfel încât această perioadă să fie trăită ca un proces de curățire interioară și de apropiere de divinitate.
Totodată, participarea la slujbele religioase, ascultarea cu atenție a textelor evanghelice și implicarea în ritualurile specifice constituie repere importante ale pregătirii sufletești pentru Înviere. În acest context, credincioșii își consolidează relația cu Dumnezeu, dar și legătura cu comunitatea, prin momente de introspecție și comuniune spirituală.
„Plăcintele lui Lazăr”, gest simbolic de milostenie
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri ale zilei este prepararea plăcintelor de post, denumite în mod tradițional „plăcintele lui Lazăr”. Acestea sunt împărțite rudelor, apropiaților sau persoanelor aflate în nevoie, ca semn al milosteniei, generozității și solidarității. Obiceiul reflectă spiritul acestei zile, în care tradițiile culinare se împletesc cu semnificația spirituală, iar credincioșii sunt îndemnați să își pregătească sufletele pentru intrarea în Săptămâna Patimilor”, a mai precizat preotul Dan Damaschin.
Colindatul „Lăzărelul”, expresie a tradiției și a spiritului comunitar
În numeroase zone rurale se păstrează obiceiul colindatului, cunoscut sub numele de „Lăzărelul”. Cu acest prilej, fetele și copiii merg din casă în casă, interpretând cântece specifice și primind în schimb daruri simbolice, precum ouă sau dulciuri. Practica are rolul de a conserva tradițiile populare și, în același timp, de a întări legăturile dintre membrii comunității, aducând un plus de bucurie și unitate în această zi cu semnificație aparte.
Reguli și interdicții pentru credincioși până la Învierea Domnului
„Sâmbăta lui Lazăr este ultima zi în care credincioșii mai pot face pomeniri sau parastase pentru cei adormiți. Începând cu Duminica Floriilor, 5 aprilie, și până la Paște, aceste slujbe nu mai sunt oficiate, pentru a permite concentrarea asupra semnificațiilor mântuirii și a pregătirii spirituale pentru Săptămâna Mare.
Evitarea distracțiilor și a activităților lumești
Tradiția recomandă, totodată, limitarea activităților de divertisment, precum petrecerile sau alte manifestări zgomotoase. Chiar dacă nu există interdicții oficiale, perioada este considerată una dedicată reculegerii și reflecției. Prin această formă de abținere, credincioșii își pot orienta atenția către dimensiunea spirituală a Postului Mare, trăind mai intens pregătirea pentru sărbătoarea Învierii.”, conchide sursa Digi24.ro.