Stimata Doamnă Primar Fodor, Stimate Doamne Barac, Bokor, Dăncilă, Grecu, Konnerth, Mihai, Mureșan; Stimați Domni Bibu, Curiban, Dincă, Forir, Fulea, Guib, Hunyadi, Lerner, Leția, Mezei, Onițiu, Pinter, Porr, Tischer, consilieri locali
Vă scriu într-un moment deosebit de important pentru sănătatea, siguranța și viața cetățenilor din Sibiu, iar dumneavoastră aveți o deosebită putere astăzi de a schimba destinele lor și de a le salva viața, la propriu.
Am citit cufoarte multă indignare și dezamăgire așa-numitulProiect de hotărâre (nr. 20996/20.03.2026) publicat pe site-ul Primăriei Sibiu privind reglementarea activității jocurilor de noroc. Este unul dintre cele maipenibile texte pe care le-am citit vreodată: slab întocmit, irațional, lipsit de orice bază științifică, plin de aberații și afirmații nefondate. Mi-a fost sincer rușine să văd un asemenea pseudo-document pe site-ul unei instituții respectabile precum Primăria Sibiu.
Fiecare afirmație din acest document poate fidemontată cu ușurință , chiar și de către un elev de liceu, cu atât mai mult de către un medic, un psihiatru, un specialist în adicții sau de către un fost dependent.
De peste 15 ani lucrez în Sibiu, în principal cu persoane dependente de substanțe și de jocurile de noroc, iarnumărul lor a crescut considerabil în ultimii 5 ani . Astăzi și în întreaga săptămână am făcut terapie cu dependenți de jocuri de noroc. Academic și profesional vorbind vă scriu cu deplină responsabilitate, precizând că am absolvit unmaster în adicții la Institutul de Psihiatrie din Londra , am o lucrare de licență și un doctorat (cu peste 10.000 de tineri și 1.200 de părinți), toate realizate în domeniul adicțiilor. Am evaluat și tratatsute de pacienți , în mediul clinic, în penitenciar, din Sibiu și din alte orașe ale țării, și cunosc fenomenul adicțiilor așa cum și colegii mei cunosc, profesioniști precumDr. Holger Lux ,Dr. Ciprian Băcilă , psihoterapeuțiiVasile Șoaită șiAlexandru Lescău , care de peste 20 de ani lucrează cu dependenții de substanțe și de jocuri de noroc zi de zi. Mi-aș fi dorit foarte mult ca cei care au semnat acel Raport de specialitate să fi solicitat opinia de specialitate măcar al unu specialist.
Întrebări esențiale
Proiectul de față ignoră în primul rând opinia jucătorilor, majoritatea dintre ei sunt de acord cu interzicerea păcănelilor, majoritatea familiilor acestora strigă de ani de zile solicitând ajutorul statului în lupta cu dependențele.
Vă invit la un calcul simplu și banal: dacă doar20 de persoane ar intra într-o zi, într-o sală de joc , în cele 110 locații din Sibiu, ar fi cel puțin 2200 de persoane zilnic și66.000 de persoane/intrări într-o lună . Și dacă fiecare persoană pierde doar 100 RON într-o lună, rezultă pierderi de6.600.000 RON , adică peste1.320.000 euro . În realitate, în 24 de ore intră mai mult de 20 de persoane și majoritatea pierd mai mult de 100 RON. Dacă aveam 40 de persoane, am vorbit depeste 2.600.000 de euro pierderi. De cenu se discută despre pierderile lunare de milioane de euro ale sibienilor ? Cum a fost posibil în Raportul de specialitate să fie ignorat tocmai esențialul acesta dur și problematic?
B. Critica proiectului
Acest proiect esteprofund părtinitor și ignoră complet interesul cetățeanului, al comunității și, mai ales, dimensiunea umană. Este. Nu există niciun „preț” care să justifice pierderea unei vieți omenești. Sibiul a cunoscut cazuri tragice de tineri care s-au sinucis în urma pierderilor la jocurile de noroc.
Cum este posibil ca alte orașe, precum, să adopte rapid măsuri pentru siguranța cetățenilor în urma unor dezbateri publice cu cetățenii, iar noi să venim cu proiectejenante, rușinoase și profund antiumane ?
Argumentele reale sunt de ordinsocial, legislativ, psihologic și, mai ales cele care țin desănătatea publică șisănătatea mintală a comunității.
Da, este adevărat că aproximativ 1.000 de persoane ar putea trebui să-și reorienteze profesional activitatea.Însă schimbarea profesională nu este imposibilă și nu vorbim despre pierderea locurilor de muncă ale unor categorii profesionale fără alternative, persoane super calificate. Nu vorbim nici de o măsură care intră în vigoare a doua zi. În ciuda instabilității economice din țara noastră, cetățenii au la dispoziție o perioadă mai lungă până când expiră avizul de funcționare, timp necesar pentru o schimbare profesională.
În schimb,miile de oameni afectați direct – cei care și-au pierdut locurile de muncă din cauza dependenței de jocuri de noroc, familiile destrămate, pierderile financiare și impactul psihologic devastator – nu sunt menționați deloc. Acești oameni suntmult mai numeroși decât cei 1.000 de angajați . În realitate, fiecare om contează și fiecare viață. Și este nedrept să aduceți acest pseudo-argument, deoarece fiecare suflet contează. În definitiv, nu existăniciun beneficiu real pentru comunitate care să justifice menținerea acestor jocuri de noroc.
Adevărul este acesta: statistic, peste 92% dintre sibienii care intră în aceste locuri pierd bani. Despre aceștia de ce nu se vorbește în Proiect?
Momentul de astăzi este unul deosebit de important pentrusănătatea mintală a cetățenilor din Sibiu și din România, pentru viața și siguranța a zeci de mii de sibieni. Deciziile administrațiilor locale potagrava starea de sănătate, situația financiară a familiilor și comunității , sau potsalva vieți , inclusiv ale jucătorilor de noroc aflați în risc de depresie severă sau suicid.
C. Eroarea științifică și socială a proiectului
Mare parte din argumentele Proiectului de hotărâre (nr. 20996/20.03.2026) suntgreșite din punct de vedere științific, psihologic, social și politic și este un document redactat de persoanefără expertiză în domeniu . Raportul de specialitate nu poate fi luat în considerare. Este.
Vă prezint câteva exemple:
Migrarea spre mediul online Aproximativ 1.000 de locuri de muncă Impact economic invocat de proiect Restrângerea activității operatorilor Protecția cetățenilor
D. Argumente psihologice și clinice: 15 puncte
PERMITEREA JOCURILE DE NOROC ÎN ORAȘ E CA ȘI CUM AM LEGALIZA DROGURILE
Din punct de vedere psihologic și clinic, din perspectiva dependenței există foarte multe similarități între dependența de droguri și dependența de jocuri de noroc. Avem similarități în mecanismele cognitive, în afectarea funcțiilor și structurii creierului, în efectele lor pe plan personal, familial, social, profesional și în simptomele comportamentale. Atât persoanele cu probleme legate de jocurile de noroc cat și persoanele cu tulburări de abuz de substanțe. Iată:
Persoanele cu probleme legate de jocurile de noroc ca și cele dependențe de alcool sau droguri raporteazădificultăți în a-și reduce, limita sau întrerupe comportamentele . Vorbesc despredificultăți în a-și controla alegerile și despre sentimentul deîn a se opri. Sunt preocupate în modexcesiv de comportamentul lor . Retrăiesc experiențe din trecut sau petrec mult timp gândindu-se la substanța sau activitatea preferată ori la modalități de a obține bani pentru a-și susține comportamentele. Neagă adesea sau minimalizează amploarea comportamentelor lor adictive, găsind scuze sau explicații pentru a le raționaliza. Raportează frecventtipare de escaladare a dependenței , petrecând mai mult timp sau cheltuind sume mai mari. Raporteazămanifestări de sevraj atunci când nu au acces la jocuri sau substanță, cu simptome fizice sau psihologice (neliniște, iritabilitate, anxietate, furie, dificultăți de somn, stare depresivă, probleme de concentrare). Se implică în comportamente adictive pentru a evita o gamă largă deemoții dureroase sau stresante (anxietate, depresie, rușine, vinovăție, singurătate etc.). Se implică încomportamente riscante , manifestă judecată slabă și decizii afectate. Își pun în pericolcariera, educația, familia și persoanele dragi pentru a-și continua comportamentele adictive. Continuă comportamentele adictive în ciudaconsecințelor negative care generează durere și pierderi semnificative. Considerăabstinența dificilă și raportează recăderi frecvente. Apelează la prieteni, familie sau colegi pentrusprijin financiar sau în momente de criză, revenind totuși la comportamentele adictive. Raportează senzația de„high” sau euforie , activate prin căi similare ale plăcerii și recompensei în creier, motiv pentru care tulburarea de jocuri de noroc este inclusă în DSM-5. reprezintă un factor de risc, variind de la gânduri, planificări, tentative până la realizarea efectivă, accentuată după pierderi semnificative.
E. Există și măsuri eficiente pentru reglementarea jocurilor online
Limitarea sumelor (loss limits) – limite zilnice/lunare obligatorii, nu doar opționale (ex: 1.000 euro/lună). În Norvegia, jucătorii își setează limite și sistemul nu le permite să depășească suma. Astfel, nu se pierde toată averea într-o singură seară. Pauze obligatorii – reduce comportamentul impulsiv „am pierdut → mai bag o dată să recuperez”. Pauza oprește accesul pentru o perioadă (minute, ore, zile), dând timp să te calmezi și să gândești rațional. Auto-excludere globală – blocare completă pe toate platformele, cu identificare unică. Termene recomandate: 6 luni sau 1 an. Odată exclus, nu-ți este permis să-ți faci cont nou pe alt site. Limitarea reclamelor – interzicerea reclamelor agresive, mai ales pentru tineri. Străzile și câmpurile dintre orașe sunt pline de panouri mari care promovează gamblingul. Identificare strictă și limitarea la un singur cont – nu poți face mai multe conturi pe diferite site-uri pentru a păcăli restricțiile; se evită identitățile false și scăparea de control.
În final, în Romania, există deja orașe care au interzis jocurile de noroc: Zărnești, Slatina, Iași, iar alte orașe au anunțat măsuri similare: Brăila, Rădăuți, Ploiești, Turda.
Recomandări către Consiliul Local Sibiu
Organizarea unor dezbateri publice cu prezența fizică a profesioniștilor și experților în domeniu, cu prezența tuturor celor interesați de la administratori, angajați până la jucători și familiile lor. Realizarea unui vot democratic al cetățenilor cu privire la proiect, așa cum s-a întâmplat în Cisnădie sau în alte localități. Adoptareaunui Regulament bazat de dovezi și argumente științifice și care se respectă voința majoritară a comunității din Sibiu.
Dr. Mihai Copăceanu,
psiholog clinician, specialist în adicții, Institutul de Psihiatrie (Kings College London), doctor în medicină cu o teză despre adicții la adolescenți (10.000 de subiecți), Consultant în sănătate mintală UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății.
Lector universitar asociat Universitatea Lucian Blaga Sibiu