Vlad Barză
România vizează implementarea unei linii de mare viteză, capabilă să atingă 300 km/h, un proiect estimat la 18 miliarde de euro. Această inițiativă, care ar traversa țara de la Constanța la Oradea, a fost recent detaliată de un oficial al Ministerului Transporturilor, deși viteza medie actuală a trenurilor de pasageri este de 45 km/h.
Un astfel de mega-proiect necesită un sprijin politic consistent pe termen lung, o provocare majoră într-o țară unde infrastructura feroviară a fost neglijată timp de trei decenii.
Proiectul vizează aproape 800 de kilometri de cale ferată, de la Constanța până la granița cu Ungaria. Un studiu de oportunitate preliminar schițează traseul Constanța – București – Brașov – Sighișoara – Cluj – Oradea, cu variante secundare prin Târgu Mureș și Zalău.
Robert Răzvan Dobre, director în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a declarat pentru News.ro că „dacă spun că România are un plan de mare viteză și aș merge în Gara de Nord, probabil că aș primi foarte multe zâmbete și ironii”, recunoscând discrepanța față de realitatea actuală, unde restricțiile de viteză pot fi de 30 km/h.
Proiectul va fi unul hibrid, utilizând porțiuni de cale ferată existente care permit viteze de 160-200 km/h, iar restul va fi construit de la zero (greenfield). Costurile totale sunt estimate la 18 miliarde de euro.
Conform unui scenariu accelerat, un tren de mare viteză ar putea fi operațional în 10 ani, cu condiția îndeplinirii unor cerințe esențiale: susținere politică, finanțare continuă și expertiză externă.
Timpii de parcurs ar depinde de viteza maximă aleasă pentru cele mai rapide segmente: 200 km/h, 250 km/h sau 300 km/h. Costurile cresc semnificativ odată cu viteza maximă. De exemplu, o linie nouă București – Constanța la 300 km/h ar depăși 5 miliarde de euro, iar București – Oradea, peste 13 miliarde de euro, în aceeași variantă de viteză.
Cu porțiuni extinse de 300 km/h, durata călătoriei București – Oradea ar putea scădea la sub 3 ore și jumătate (de la 14 ore), iar București – Constanța la o oră (de la 1 oră 55 minute). Pe ruta Brașov – București, timpul ar fi sub 75 de minute, o reducere de o oră față de cel mai rapid tren actual.
Importanța porțiunilor construite de la zero este crucială, având în vedere natura hibridă a proiectului.
La nivel global, există peste 70.000 km de linii feroviare de mare viteză, China deținând peste 50.000 km. Cehia este cea mai apropiată țară din regiune care va avea un sistem similar TGV.
Liniile de mare viteză au transformat economiile țărilor precum Spania, Japonia, Franța sau Italia, facilitând naveta pe distanțe lungi. China este liderul actual, însă succesul acestor rețele a fost precedat de dezvoltarea unei rețele clasice funcționale.
Comisia Europeană a lansat în noiembrie 2025 un plan de accelerare a trenurilor de mare viteză, vizând ca până în 2040, rute precum București – Budapesta sau București – Sofia să dureze aproximativ șase ore. Acest lucru ar necesita viteze de 200 km/h pe magistralele principale, de 3-4 ori mai mult decât media actuală din România.
Chiar și țări cu experiență, precum Marea Britanie, se confruntă cu dificultăți în proiectarea rețelelor de mare viteză. Proiectul HS2 a întâmpinat probleme majore, cu costuri crescute și anularea unor segmente planificate.
În România, ideea unui tren de mare viteză pare ambițioasă, având în vedere provocările modernizării infrastructurii existente. Timpul de parcurs Timișoara – București este de 11 ore, iar lucrările majore pe această rută se vor finaliza după 2032. Pe Brașov – Sighișoara, avansul este lent, cu o viteză medie sub 40 km/h.
Pe traseul Cluj – Oradea, există riscul pierderii fondurilor europene din cauza întârzierilor. Chiar și după electrificare, viteza medie va fi de 75 km/h.
Doar 38% din rețeaua feroviară este electrificată, iar trenurile circulă cu viteze medii sub 50 km/h. Înainte de a avea trenuri de 250 km/h, ar putea fi electrificate porțiuni precum Constanța – Mangalia sau Brașov – Sibiu.
Restricțiile de viteză apar chiar și pe liniile modernizate, din cauza necesității de întreținere. În ultimii 35 de ani, România a modernizat mai puțin de o zecime din rețeaua feroviară, iar liniile secundare permit adesea viteze medii sub 35 km/h.
Sursa https://www.hotnews.ro